5 lucruri despre inteligența copiilor
Inteligența poate fi definită ca o capacitate mentală generală de raționament, rezolvare de probleme și învățare. Datorită naturii sale generale, inteligența integrează funcții cognitive precum percepția, atenția, memoria, limbajul sau planificarea.
Deși în ultimul deceniu multe persoane au crezut că inteligența este o trăsătură înnăscută, cercetările recente au demonstrat că încurajarea și validarea copiilor poate duce la rezultate educaționale mai bune pentru aceștia. Aceste două practici sunt văzute de către psihologi drept unele dintre cele mai bune instrumente parentale. Acest lucru se datorează faptului că adolescenții și, în special, copiii au nevoie să știe că ceea ce fac și simt este normal.
Important de precizat este faptul că validarea sentimentelor copilului tău nu înseamnă neapărat un acord cu privire la faptele pe care le face ci pur și simplu o confirmarea a faptului că auzi și înțelegi acțiunile sale. Acest lucru ajută copiii și adolescenți să își identifice propriile emoții și să se adapteze mai bine mediilor sociale, crescând astfel inteligența emoțională.
Dezvoltarea intelectuală la copii este, în general, caracterizată prin dezvoltarea unor procese mentale importante – durata de atenție, înțelegerea informațiilor, raționament, învățare, amintire, rezolvare de probleme și gândire – de la naștere până la vârsta adultă. De asemenea, în acest proces, nu trebuie să neglijăm ambiția, curajul și conștiința, abilități ce cântăresc mult în drumul lor spre succes.
Dacă dorești să îți ajuți copilul să își dezvolte eficient inteligența, iată 5 lucruri extrem de importante de care trebuie să ții cont:
1. Există multiple forme de inteligență
De ce unii copii sunt mai buni la sport, alții mai buni la matematică și alții mai buni la pictură, citit sau la a cânta la un instrument? Răspunsul pare simplu și plin de sens: pentru că fiecare copil are propriile sale motivații și talente, pe care le dezvoltă în ritmul său și într-un mod diferit de alții. Aceasta este concluzia la care a ajuns neuropsihologul și educatorul de la Universitatea Harvard Howard Gardner în cartea sa Frames of Mind: Theory of Multiple Intelligences.
Altfel spus, fiecare copil evoluează diferit și are propriile sale nevoi. Un copil care nu manifestă interes pentru literatură, ar putea avea o mare capacitate în domeniul matematicii. Iar noi, ca părinți, avem datoria de a-i ajuta pe cei mici să își descopere pasiunile și să le dezvolte.
Cercetările efectuate până la acest moment identifică opt tipuri de inteligență:
- inteligența logico-matematică;
- inteligența lingvistică;
- inteligența spațială;
- inteligența muzicală;
- inteligența corporal-kinestezică;
- inteligența intrapersonală;
- inteligența interpersonală;
- inteligența naturalistă.
Aceste tipuri de inteligență pot fi descoperite în mod distractiv, prin activități care stimulează creativitatea și atenția copiilor.
Un lucru important de precizat este că inteligența emoțională este încă în curs de studiu și nu este recunoscută oficial drept o inteligență multiplă. Potrivit lui Howard Gardner, inteligența emoțională este capacitatea de a ne recunoaște propriile sentimente și pe ale celorlalți, de a ne motiva și de a gestiona bine emoțiile atât cu noi înșine, cât și în relațiile noastre.
2. Copiii nu sunt influențați de convingerile părinților despre inteligență
Părinții joacă un rol vital în dezvoltarea copiilor lor. Iar acest aspect trebuie înțeles și conștientizat cu adevărat. Chiar dacă unii părinți cred că inteligența poate fi îmbunătățită prin efort, copiii nu vor performa și nu vor excela în lucrurile pe care nu și le doresc. Copiii nu sunt influențați de convingerile părinților, ci doar de acțiunile lor.
Potrivit studiilor, părinții nu pot influența inteligența copiilor, însă le pot influența viziunea despre aceasta. Convingerile copiilor despre inteligență sunt modelate de părinți chiar înainte de a începe școala.
O lucrare interesantă a lui Kyla Haimovitz și Carol Dweck în numărul din iunie 2016 al Psychological Science sugerează că părinții au o anumită influență asupra modului în care copiii lor gândesc despre inteligență. Totuși, această influență nu vine din convingerile părinților despre inteligență, ci din credințele lor despre eșec.
Haimovitz și Dweck subliniază că unii părinți cred că eșecul este un lucru teribil și că poate fi devastator pentru copii. Acești părinți vor să-și protejeze copiii de eșec. Alți părinți cred că eșecul este o parte importantă a învățării. Acești părinți doresc să-și ajute copiii să-și revină după eșec, ajutându-i să învețe din el.
Cercetătorii speculează că părinții care cred că eșecul este crucial pentru învățare au mai multe șanse să lucreze cu copiii lor pentru a depăși eșecul și pentru a-și îmbunătăți abilitățile decât părinții care cred că eșecul este debilitant. Ca urmare, convingerile părinților despre eșec sunt mai vizibile pentru copii decât convingerile lor despre inteligență.
Un alt studiu a demonstrat că cei mici sunt mai sensibili la atitudinile părinților față de eșec decât la mentalitatea părinților lor cu privire la inteligență. În acest studiu, părinții au completat sondaje pentru a-și evalua mentalitatea față de inteligență și convingerile lor despre eșec. Copiii au evaluat convingerile părinților lor despre eșec și convingerile părinților lor despre inteligență. Copiii au fost mai preciși în a prezice convingerile părinților lor despre eșec decât gândirea părinților lor despre inteligență.
Un studiu de urmărire care a folosit o metodologie similară a demonstrat că mentalitatea copiilor cu privire la inteligență era de fapt bine prezisă de percepția lor asupra convingerilor părinților lor despre eșec. Acest lucru înseamnă că copiii par să interiorizeze orientarea părinților către eșec și să o folosească pentru a-și stabili propria mentalitate despre inteligență.
3. Copiii învață prin jocuri
O relație caldă cu preșcolarul tău pune bazele tuturor domeniilor de învățare și dezvoltare ale acestuia. Iar această relație se poate consolida mai simplu decât crezi: prin joacă. Prin aceste jocuri cei mici primesc un mesaj extrem de puternic pentru ei: ești important pentru mine!
Jocurile contribuie la dezvoltarea cognitivă a copiilor și le dezvoltă capacitatea de a gândi critic, de a înțelege, comunica, aminti și imagina. Dar cum îți dai seama că această activitate dă rezultate?
Ei bine, cu timpul, copilul tău va începe să își organizeze propriile jocuri și își va face mai ușor prieteni, va începe să pună cât mai multe întrebări, în special de ce și își va putea dezvolta propriul concept de timp. De asemenea, el va începe să negocieze cu tine și va putea prezice ce se va întâmpla în continuare atât într-o poveste, cât și în viața reală.
Nu trebuie să uităm că cei mici au o durată de concentrare destul de scurtă, așa că așteptați-vă ca ei să devină agitați sau plictisiți după o activitate continuă. Acceptați-le starea și nu îi forțați.
4. Activitățile extracurriculare contribuie la dezvoltarea nivelului de inteligență
Pe măsură ce copiii încep să crească, ei au tot mai multe oportunități de a se dezvolta și de a se implica în activități extracurriculare. Fie că aleg să practice un sport, să facă voluntariat sau să învețe o limbă străină, aceste activități îi vor ajuta să se dezvolte social mult mai rapid, să dezvolte un sentiment de apartenență, precum și să fie mai disciplinați.
De asemenea, aceste activități îmbunătățesc stima de sine și contribuie la o sănătate mentală mai bună. Atât stima de sine, cât și sentimentul de apartenență contribuie la beneficii mai generale care implică sănătatea mintală și psihosocială. Un studiu a constatat că adolescenții care au participat la activități extracurriculare au demonstrat niveluri mai ridicate de satisfacție referitor la viață și optimism și niveluri mai scăzute de anxietate și simptome depresive.
Una dintre cele mai bune activități extracurriculare ce contribuie la dezvoltarea nivelului de inteligență al copiilor este urmarea unor cursuri de limbi străine. Cercetările arată că învățarea unei a doua limbi, cum ar fi limba engleză, îmbunătățește succesul academic și adaugă până la 15% la salariu. Copiii care învață o limbă străină încă din primii ani de viață au o creștere a puterii mentale mult mai accelerată, față de cei care își cunosc doar limba maternă. Oamenii de știință spun că copiii bilingvi sunt mai inteligenți, au mai multe celule cerebrale și ar putea chiar să aibă creierul mărit.
De asemenea, copiii care cunosc două limbi au mai multe șanse să aibă o inteligență mai bună la vârsta adultă decât copiii care vorbesc o singură limbă. Thomas Bak de la Școala de Filosofie, Psihologie și Științele Limbii din Edinburgh, Regatul Unit, a testat 853 de copii în 1947 și i-a retestat în 2008 și 2010. El a descoperit că adulții bilingvi au avut rezultate mai bune decât se aștepta la testele de inteligență față de persoanele care nu cunosc o a doua limbă străină.
5. Copiii au o rată diferită de creștere a inteligenței
Experții în dezvoltarea copiilor afirmă că nu este posibil ca un copil să treacă la o nouă etapă de dezvoltare înainte să fie pregătit. Progresul poate să difere cu săptămâni sau chiar și luni între copiii de aceeași vârstă. Atât timp cât copilul progresează, nu contează viteza cu care se întâmplă. Copiii sunt programați să învețe și să crească într-un ritm propriu adecvat. Nu îl forța și nu îl obliga în acest proces!
Creșterea și dezvoltarea atât a copiilor, cât și a adolescenților sunt sarcini complexe deoarece ei trec prin schimbări fizice și mentale majore și încep să întâlnească obstacole dificile pentru ei. Noi, ca părinți, trebuie să le reamintim că obstacolele sunt temporare și că le vom oferi tot suportul pentru a avea o evoluție de succes.
Articol scris de: Maria Florea