România și educația digitală în contextul pandemiei de CORONAVIRUS

Martie 2020 a fost luna care a schimbat viața copiilor din România. Odată cu venirea pandemiei de Covid-19, în România, o țară offline, s-a trecut la un sistem educațional online. 

Deși în România se vorbea de ani de zile de manuale digitale și integrarea tehnologiei în procesul de predare, criza Covid-19 ne-a prins nepregătiți, fără abilități și fără resurse digitale.

În acest context, principiul asigurat de Ministerul Educației și Cercetării – „educația este gratuită și toți trebuie să aibă acces la ea” – a fost pus sub semnul întrebării. Aceasta pentru că digitalizarea sistemului de învățământ din România reprezintă mai mult decât punerea la dispoziția elevilor a tabletelor sau a telefoanelor inteligente.

În mod normal, tehnologia modernă ar trebui să fie privită ca un sprijin binevenit în educația tradițională și nu un factor negativ. Învățământul digital interactiv ar putea să reprezinte creșterea calității actului educațional. 

,Pentru că nu a existat o strategie coerentă privind educatia digitala în contextul pandemiei, am încercat să identificăm principalele impedimente ale sistemului educațional online din România.

Inegalitatea digitală

În multe zone din România rurală, școala s-a oprit atunci când s-a mutat în mediul online. Aflăm dintr-un studiu realizat de IRES că 32% din copiii din România, cu precădere din mediul rural, nu aveau acces la un dispozitiv inteligent și, mai grav, nu au acces la o rețea de internet. Aceasta în contextul în care România se numără printre țările cu cea mai rapidă conexiune la internet din Europa.

Ce este cel mai grav este faptul că, în anul 2020, autorităţile române nu ştiau cu exactitate în câte case existau copii care trăiau în beznă. O estimare a venit anul trecut de la INS, care spune că pe atunci aveam 98.000 de locuinţe fără curent.

Lipsa educației digitale a profesorilor

Cea mai mare problemă cu care elevii s-au confruntat (în procent de 50,4%) în perioada orelor online este lipsa competențelor digitale în rândul cadrelor didactice, dar și dezinteresul acestora privind predarea online – arată un raport făcut de Consiliul Național al Elevilor privind debutul anului școlar 2020-2021, făcut din perspectiva elevilor, prin consultarea a 13.000 de respondenți.

Securitatea cibernetică

Pericolele din mediul cibernetic s-au înmulțit în ultimii ani și au căpătat noi dimensiuni în 2020. Odată cu trecerea școlii în mediul online, amenințările cibernetice au căpătat cote alarmante. 

Copiii sunt din ce în ce mai expuși rețelelor sociale, care, din păcate, nu sunt deloc sigure. Popularitatea în mediul online și listele cât mai mari de prieteni sunt în tendință, în special în rândul adolescenților. Cu toate acestea, lumea digitală poate asigura și anonimitatea, lucru de care infractorii cibernetici abuzează adesea, dându-se drept persoane de încredere sau prieteni.

De asemenea, copiii trebuie să fie conștienți că odată ce o fotografie este postată online, va rămâne online pentru totdeauna.

Abuzurile cibernetice pot avea efecte psihologice grave asupra unui copil. Cele mai frecvențe tactici includ postarea de comentarii răutăcioase, răspândirea de zvonuri, amenințările și chiar asumarea identității unei alte persoane folosind un cont fals pentru pătarea reputației online.

Cum a influențat pandemia performanța școlară?

Educaţia online a rămas o utopie pentru mulţi dintre elevii de la sate. Un studiu al World Vision România (WVR) arată că 40% din copiii din mediul rural nu au participat la şcoala online în prima perioadă a pandemiei. Potrivit datelor WVR, peste 60% din cele 87 de comune din Iaşi, Vaslui, Dolj, Ialomiţa, Vâlcea şi Cluj, unde organizaţia derulează activităţi, au în componenţă sate cu semnal slab sau inexistent. 

Semnalul foarte bun la telefon sau internet există în jurul instituţiilor publice – primărie, şcoală, însă, cu cât eşti mai departe de acestea, cu atât semnalul este mai slab. Acest lucru îi afectează direct pe elevii care fac eforturi să-şi continue studiile.

Ce nu trebuie să uităm este că orice criză conține și oportunități. 

Ministerul Educației și Cercetării a publicat în Monitorul Oficial ordinul cu nr. 4738/2020 care prevede distribuirea a 250.000 de tablete achiziționate prin programul național ”Școala de acasă”. 

Tot mai multe firme, mari și mici, s-au implicat în programe și campanii sociale menite să ajute într-o manieră sau alta copiii. 

O campanie demnă de luat în calcul este „Școala din valiză” inițiată de Vodafone România și World Vision România. Ei au alocat peste 679.000 Euro proiectelor de dezvoltare menite să ajute copiii din zonele rurale.